Je t'aime (cu si despre franceza)

Am dat odata un test la limba engleza raspunzand la intrebarea: "Care sunt avantajele de a sti o limba straina?" si eu vorbit despre... franceza. 11 ani mi s-a predat la scoala limba asta si nu am fost in stare sa invat decat vreo 3 cuvinte. Am scris atunci ca mi-ar placea sa am sansa de a juca un rol de care sa ma indragostesc iremediabil, iar singura conditie sa fie aceea de a sti limba franceza. Si evident, sa nu primesc rolul. Invatatura de minte. Asta nu inseamna ca nu imi este draga, chiar imi place foarte tare. Si uite asa am capatat eu o atractie ciudata pentru franceza ca pentru oamenii aia pe care i-ai vazut de cateva ori si care te atrag ca un magnet, pentru ca iti dau impresia ca ii cunosti de-o viata si ca sunt foarte aproape de tine; ori, ei sunt departe rau de tot... In orice caz, mie imi place sa folosesc alea trei cuvinte de le stiu in franceza cu oamenii care imi sunt foarte dragi, alea trei boaebe de limba le repet cu fiecare ocazie. Undeva e dorinta mea de a spune ca apreciez ce inca nu am pierdut din acei oameni (carora le adresez franceza mea minunata) sau poate tocmai ceea ce am pierdut. Atat.