Caut si ma caut.

Am visat boabe de cafea si am inceput din nou sa sper. Oare n-am inteles nimic de am ramas la fel de naiv? Nu e nimic, stiu. Mint. E ceva. E un mit la care incerc sa ajung. De ce oare? Nu-mi mai ajunge pamantul, cred. Dar el e plin de tot ceea ce am nevoie. Trebuie doar sa caut in continuare. Adevarul e ca mie imi place sa visez, uneori cu incrancenare, ceea ce stiu ca nu-i bine, dar nah... ma dezvat eu la un moment dat. Ar fi cazul sa ma opresc, nu?

Timpul se dilata ... / Din toate ma hranesc(continuare)

"vorbe dulci, intregire, telefon din Italia, scumpeteo, vise colorate, mana la ureche, cafea, copil, parfum, idei, liniste, identitate, natura, regasire;

L umina, U ntdelemn, K onstantin, A pa. "

"Vrei sa vii la mine in seara asta? Vreau sa te iubesc o noapte."

Pentru ca brusc, mi s-a facut dor. Si vreau. Cum era? Da mai departe...

Singurul lucru pe care nu il vedem e ca sub noi e o lume intreaga si mai ales ca sub noi e o trambulina care ne salveaza si ne salta pe o franghie mai inalta si mai puternica.

Prietena mea, prietenul ei

Da, draga mea, ma cunosti chiar bine. Acum ceva timp, ti-as fi raspuns :"mai bine decat as vrea." Dar asta nu mai e valabil acum. Bine, nu mai e valabil in general cu nimeni, dar asta e alta poveste. Tu te-ai insurubat cumva in mine si imi place asta. Imi place si mai mult pentru ca a venit pe neasteptate, a venit intrun moment cand nevoia mea de uman atinsese cote foarte inalte. Ma tem ca raspunsul meu nu e din cauza asta atat de plin, ca eu nu ofer in mod egal. Tocmai pentru ca nu am urlat niciodata dupa tine, pentru ca e un dar minunat, iar eu nu stiu sa ma bucur atat de bine de daruri. Ori eu te iubesc. Iarta-ma, nu sunt obisnuit sa primesc daruri, sa primesc complimente, sa fiu indragit pentru ceea ce sunt. Ba nu, mint, sunt multi cei care ma iubesc, doar ca am suferit ca nu m-au iubit toti cei pe care ii iubesc eu sau nu stiu sa-mi arate ca ma iubesc. Cum nici eu nu stiu acum si sper sa nu devin ca ei. Ca asa am adunat atatea in mine si nu stiu cum sa daruiesc mai departe. Dar invat.
Nu, draga mea, nu ma cunosti intru totul. Dar asta se intampla deliberat. Trebuie sa te surprind mereu. Altfel, te-ai plictisi. Nu crezi?
Te gandesc de bine.

Ciclu. Anii '60

Alt univers construiesc de o vreme, e nou, are nuante calde si putin alb (sper la tot mai mult alb), e universul ala de-l visam de cand eram eu tanc si ma proiectam cu ani inainte, e universul recladit. Toate lumea ce-am construit-o in ultimii trei ani de zile, incepand cu anul meu de gratie(cum imi place mie sa-i spun), cel mai bun si cel mai prost deopotriva, cel mai plin, deci, s-a naruit in ultimele luni. E multa liniste in mine si n-as spune ca e infiorator de multa... E liniste, e pace, e caldura, e dragoste multa, pura ca de copil, e frumusete ce sclipeste de ea insasi. Toate minciunile tesute in jurul meu ca panza de paianjen se sting acum, se modifica, se diminueaza si ce creste e suma tuturor universurilor ce mi le-am creat in timp. E "Intoarcerea acasa", iar eu sunt soldatul lui Bernhard Schlink care incearca sa-si schimbe povestea de data asta, caci eu las fantomele trecutului in urma si vreau sa cred. Sa cred ca o sa trec peste, ca o sa ma impac, ca o sa vorbesc, ca o sa (ma) iert.

Visez

Visez des in ultima vreme. Colorat. Tot ce fac pe parcursul unei zile, tot ce gandesc ajunge in vis cu alte nuante. Nuantele mele. E cald si e bine la mine in vis, e un amestec ciudat de dorinte ce se implinesc, de vise palpabile. Ici o sfoara, apoi eu si putin teatru, un zambet, o atingere si sunt fericit. "Pulseaza lunga vreme in orologi cu pasii uniformi".

Je t'aime (cu si despre franceza)

Am dat odata un test la limba engleza raspunzand la intrebarea: "Care sunt avantajele de a sti o limba straina?" si eu vorbit despre... franceza. 11 ani mi s-a predat la scoala limba asta si nu am fost in stare sa invat decat vreo 3 cuvinte. Am scris atunci ca mi-ar placea sa am sansa de a juca un rol de care sa ma indragostesc iremediabil, iar singura conditie sa fie aceea de a sti limba franceza. Si evident, sa nu primesc rolul. Invatatura de minte. Asta nu inseamna ca nu imi este draga, chiar imi place foarte tare. Si uite asa am capatat eu o atractie ciudata pentru franceza ca pentru oamenii aia pe care i-ai vazut de cateva ori si care te atrag ca un magnet, pentru ca iti dau impresia ca ii cunosti de-o viata si ca sunt foarte aproape de tine; ori, ei sunt departe rau de tot... In orice caz, mie imi place sa folosesc alea trei cuvinte de le stiu in franceza cu oamenii care imi sunt foarte dragi, alea trei boaebe de limba le repet cu fiecare ocazie. Undeva e dorinta mea de a spune ca apreciez ce inca nu am pierdut din acei oameni (carora le adresez franceza mea minunata) sau poate tocmai ceea ce am pierdut. Atat.

Draga Dumnezeu,

Eu vreau sa cred in Tine. E la urma urmei, o alegere. Eu te aleg pe Tine. Si cred ca si Tu ma alegi pe mine, nu pentru ca nu as avea pacate, ci pentru ca oricate greseli am facut, Tu le ierti. Nu stiu cum faci asta. Eu nu pot sa iert atat de usor. Ma inveti?
Mi-e dor de Tine, mi-e dor de momentele alea cand intram in biserica si mergeam pana aproape de altar si ma asezam in genunchi si priveam fermecat in jurul meu. Mi-e dor de bunatate, Doamne. Parca asa m-am inrait si atata rautate e peste tot.
Si acum nu cred ca esti suparat pe mine pentru ce-am facut (si fac), pentru ce-am gandit (si inca mai gandesc). Pentru ca daca ai fi suparat pe asa ceva, nu cred ca ai darui atata, Doamne. Inca mi-e greu sa intru in biserica asa cum o faceam, dar nu cred ca doar acolo Te gasesc.
Imi face bine sa scriu aici, e ca o terapie. Eu vreau sa cred. Da, e greu sa nu te revolti uneori, dar daca esti prin preajma, cred ca o sa-mi fie mai usor. Te gandesc de bine, Doamne-Doamne si iti multumesc ca esti langa mine.
Ps. : Iti multumesc pentru ca am putut sa vad ingerul ce nu-l mai vazusem nicicand. A fost frumos. E frumos.
Te pup,
Cristi

Thomas Mann

In definitiv, in lume nu exista decat o singura problema: cum sa razbati? cum sa ajungi la larg? cum sa sfarami crisalida si sa devii fluture?