In ultima vreme incep sa cred tot mai mult ca nu exista altruism. Ca ajutorarea reciproca e o mare minciuna inventata pentru a masca egoismul uman. Imi vine din ce in ce mai greu sa cred ca oamenii sunt prin firea lor altruisti. Eu inclusiv. Stiu ca sunt un egoist. Mi-am dovedit-o in nenumarate randuri. Al naibii de egoist. In momentele importante, in realizarea unor gesturi majore, sunt egoist. Nu-mi caut scuze, dar nici nu incerc sa repar asta. Eu ma complac mereu. La fel cum e mai simplu sa nu ma uit in urma, sa nu ma gandesc, sa ma detasez, sa fiu indiferent. E mai simplu sau asa imi place mie sa cred. Ok, sunt un singuratic, stiu. Asta nu explica insa de ce am lasat ce aveam pentru un vis de cand eram de-o schioapa. Si da, cred in teoria conform careia in final suntem singuri pe lume, ca trebuie sa te iei de manuta si sa ai grija de tine, dar ce relevanta avea asta in cazul meu? Niciuna. A fost poate doar un alt motiv ca sa vin aici. De ce-am venit aici? Daca tin bine minte, cu doua luni inainte am vrut sa renunt. A! Si imi aduc aminte cu o precizie uimitoare cum motivele care ramasesera in picioare pentru drumul asta erau... stai ca le stiu... mi le aduc aminte acum... sau le-am uitat? AAAaa!! Da, mi-am adus aminte. Am luat-o pe drumul asta pentru ca era prea tarziu s-o apuc pe un altul... Da, da, ok. Inca mai cred ca pot face ceva prin asta. Dar la fel de bine puteam sa ma fac profesor sau ma-sa pe gheata. In orice caz, nu era nevoie sa mai vin pana la Dalga in Cucuietii din deal. Da, imi place ce mi-am ales si da, cred intr-adevar ca pot schimba ceva. Nu lumea, dar farame de suflet da. Asta nu schimba insa datele problemei. Repet, erau si alte drumuri.
Altruismul exista doar pentru ca egosimul sa existe. Fara altruism, egoismul si-ar pierde ratiunea de a fi. Si atunci eu sunt primul care incearca sa tina teoria in picioare. Sunt ala la care mereu gasesti un sprijin, care te asculta, care incearca sa te ajute, sunt acolo tot timpul, dar nu fac asta pentru tine! O fac pentru mine. O fac pentru ca si eu am nevoi, pentru ca si eu vreau, si eu simt si eu gandesc. Sunt egoist pentru ca nu stiu sa fiu altfel. Pentru ca nu am invatat sa fiu altfel. Pentru ca e mai usor sa-ti pui o masca pe fata.
"De ce te temi? Cu mine nu te teme." ("Dormi"-M.Eminescu)
Eu ma tem sa fiu cu mine.
Probabil ca e adevarat.Poate ca asta si incerc sa fac. Sa fiu eu. Incerc. Dar ma uit in oglinda si apoi, ma uit in spatele meu. Frica n-are ce cauta in ecuatia asta. Ok, deci o sa-mi depasesc frica. Pas cu pas. Pentru ca la urma urmei, asta inseamna evolutie, nu? O sa risc. Doar daca risti, invingi! Imi infrunt temerile! Da,da! Asa o sa fac. Chiar de maine!
Mereu de maine.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Je suis "dork".
.jpg)
- Cristi
- Constanta/Iasi, Romania
- Gandesc, simt, exist. Ordinea nu e aleatorie.
2 comentarii:
Fiecare din noi e egoist si isi pune masca altruismului nu pentru el insusi, de multe ori, ci pentru ca societatea, fatarnica si ea, sa ne intelegem, sa nu il blameze. Omul este egoist din natura(ca e un animal si e logic ca sie egoist) dar se joaca pe sine in rolul unui altruist din cauza constrangerilor sociale(ce usor ajung si eu la ceea ce ma seaca pe mine). aaa, si cristi, tuturor ne e teama de noi insine, de a ne descoperi pe noi asa cum suntem pentru ca ne gandim ca ne vom speria de ceea ce vom gasi...si toate lucrurile care nu se vor realiza niciodata(poate partial, dar niciodata de-a-ntregul)incep de MAINE.
atunci când nu o să-ţi mai fie frică de tine însuţi, nu o să mai fii egoist şi vei putea să dăruieşti din toată inima!
ştiu...am spus ceva asemănător cu "fericirea este ceva ce nu se atinge niciodată", dar trebuie să sperăm, aşa k..."în căutarea ei merită să alergi toată viaţa" :)
Trimiteți un comentariu